James Richardson iese dintr-o închisoare din Florida după 21 de ani după ce a fost condamnat pe nedrept pentru uciderea celor șapte copii ai săi. Procurorul special Janet Reno a fost de acord cu eliberarea, după ce probele au arătat că condamnarea a rezultat dintr-o conduită incorectă a procurorului. În plus, vecinul Betsy Reese a mărturisit crima unui angajat al căminului de îngrijire medicală.

Pe 25 octombrie 1967, James și soția sa, Annie, lucrau într-un câmp cules de fructe când Reese venea să încălzească o masă pentru cei șapte copii din Richardsons. După ce au terminat de mâncat, copiii au început să se spumă la gură. Au fost momente moarte mai târziu de la otrăvire. Poliția a constatat că orezul și fasolea fuseseră prăjite cu paratiunea pesticidelor. Reese a raportat apoi că a văzut o pungă cu otravă într-un șopron din spatele casei Richardsons.

Poliția a descoperit că un vânzător de asigurări a vizitat casa Richardsons cu puțin timp înainte de otrăvire și că James a discutat despre asigurarea de viață pentru întreaga familie. Urmărirea penală a făcut o mare parte din acest fapt în proces, dar a omis să informeze juriul că vânzătorul a făcut o vizită nesolicitată și că Richardson nu a cumpărat niciodată asigurarea pentru că nu își putea permite primele. De asemenea, procurorii au introdus trei condamnați care au susținut că Richardson a recunoscut la crimă în masă în timp ce el era ținut la închisoare. Ulterior, a fost dezvăluit că această mărturie a fost fabricată în schimbul clemenței asupra sentințelor lor.

Juraților nu li s-a spus despre istoricul criminal al lui Reese. La momentul respectiv, era în libertate pentru uciderea celui de-al doilea soț și era suspectată că ar fi ucis primul soț cu otravă. După mai puțin de o oră și jumătate de deliberare, juriul l-a condamnat pe Richardson și l-a condamnat pe scaunul electric.

După eliberarea lui Richardson în 1989, guvernatorul statului Florida a ordonat o investigație în parchet pentru a descoperi ce a determinat abuzul de justiție.